Translate

marți, 15 martie 2011

Aș fi vrut să se numească Nostalgie de dimineață

Fiecare clipă este prețioasă
Alături de cineva drag.
Te hrănește neîncetat cu viață
Și nu te lasă să te simți înlăturat.

Îți aduci aminte de moarte,
Blestemi un pământ avar,
Verși o lacrimă din dragoste,
Te întorci cu spatele și plângi cu amar.

Mergi pe o urmă închipuită,
Presărată și marcată cu idoli,
Ne închinăm neîmplinirii,
O mărturisim ca dumnezeu.

Nu ne întoarcem să privim...
Urmele pașilor se acoperă,
Sub stânci și pietre necuvântătoare.
Mărturisim tot ce-i frumos cu inima.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu