Pierdut mă simt mereu
Într-un labirint de chipuri străine,
Hăituit, fugărit și vânat
Lipsit de sine.
Mă sfătuiesc cu umbra,
Mă închid în ea.
Ajung o amintire
Înscrisă într-un jurnal.
Fărâmă de istorie lipsită de strălucire,
De-aș fi fost și astru,
Tot rămân o amintire
Într-un labirint de chipuri străine.
