neterminată

Râul curge învolburat
Nu mă ascultă ca altădat.
Nu mai e interesat
De ce mi s-a întâmplat.

Bradul ramul nu și-l mai întinde
Să-mi mângâie creștetul
Cum făcea altădat,
Atunci când eram supărat.

S-au întors împotriva-mi
De când mi s-a întâmplat
Să uit tot ce las
Dacă voi fi plecat.

Toamnă

Toamna revine prea devreme
Se grăbește să apară,
Și îmi fură iubirea
Și mă lasă pe dinafară.

Frunzele încep să cadă
Dragostea să piară.
Inima mea e plină de urât
Și suspină.

Cad ca o roadă prea coaptă
Neavând cine să mă culeagă.
Sunt călcat în picioare,
Mă doare.

De seară

Privesc cerul întunecat,
Te simt ca și cum ai fi plecat.
Ascult picăturile de ploaie,
Tresar la fiecare fulgerare.

Te ascult în vid,
Mă simt ca nefiind.
Te regăsesec pierzându-te,
Te uit, regăsindu-te, iubindu-te.

Contemplu Universul căutându-te.
Te întrezăresc printre stele.
Te zăresc de departe,
Prea departe, ești printre stele.

PRIETENIA

remember...